luni, 11 ianuarie 2016

Pentru participarea la mitingul din 24.01.2016

În atenția celor interesați de evenimentul de la București din data de 24.01.2016 organizat de S.C.M.D. și Consiliul Național al Societății Civile

Doritorii membri sau nu de sindicat, militari în rezervă sau în retagere, precum și alte persoane interesate pot obține informații privind participarea la miting la numărul de telefon 0740028003.
Col .(R) 
       Angheluță Gheorghe

joi, 13 februarie 2014

Jos palaria, domnule Presedinte!


 Ofensiva impotriva SCMD se desfasoara acum prin atacuri in cascada
-In atentia tuturor militarilor si politistilor Romaniei, in activitate, in rezerva sau retragere, din tara si din afara-

Inca din luna octombrie 2009, de cand si-a facut publica existenta si hotararea de a lupta "pana la capat" pentru drepturile legitime ale tuturor categoriilor de militari si ale natiunii, drepturi constitutionale si dobandite prin legi organice, de-a lungul timpului, SCMD a constituit o tinta predilecta a regimului basist.
S-a incercat totul pentru desfiintarea SCMD, inclusiv cu sprijinul unor infiltrati din ordin sau al manipulatilor, pe defectul major al romanului - FUDULIA, dar totul a fost in zadar. SCMD, grupand, pentru prima data in istorie, militari proveniti din Armata, Interne, servicii de informatii, contrainformatii, telecomunicatii si paza la un loc, a rezistat. Mai mult, si-a asociat prin acorduri de colaborare, sindicate si asociatii ale tuturor categoriilor socio-profesionale (in cadrul CNSC) categorii care, manipulate, ar fi trebuit sa-i linseze pe militari, conform strategiei razboiului diversionist, imagologic si psihologic declansat de regimul Boc Basescu impotriva lor.
Periculos, prin rezultatele obtinute si tenacitatea dovedita in lupta pentru asigurarea  "dreptatiipana la capat" nu numai de catre militari ci si de catre intreaga natiune, SCMD a devenit in anul de gratie 2014, an electoral, un pericol major pentru bietele tentative prezidentiale de incropire a unei platforme electorale.
Pe cale de consecinta ne-am trezit in dispretul oricarui principiu de drept, atacati in justitie de doua persoane care actioneaza "sub inaltul patronaj al presedintelui" dar in numele a mii de membri ai ANCMRR, asociatie a rezervistilor din care fac parte si aproape toti membrii SCMD proveniti din MApN. Cei doi au depus o cerere de lichidare a existentei SCMD prin anularea hotararii definitive si irevocabile emisa de Judecatoria Sectorului 1 in urma cu 5 ani. Intrucat, chemati in justitie astazi, 13.02.2014, avocatul nostru a obtinut neadmiterea cererii numitilor Mihai Iliescu si Constantin Alexandru, pe un viciu penibil de procedura, si obligarea lor la plata cheltuielilor de judecata, situatie previzibila, era limpede ca Puterea din spatele distinsilor camarazi ne pregateste altceva. Daca sifonarii din interiorul SCMD si-ar fi tinut gura, probabil ca lucrurile s-ar fi oprit aici. Puterea reala a bagat insa la inaintare, in sprijinul numitilor Iliescu si Alexandru, care ne contestau dreptul la numele de rezervist (desi nici ei, nici noi nu mai suntem rezervisti ci asistati social, conform  Legii 263/2010, art. 6, pct.V ) o alta asociatie care sa ne conteste calitatea de disponibilizati.
Conform anexei, aceasta intervine in actiunea d-lor in cauza, contestandu-ne calitatea de disponibilizat si pretinzand ca am avea denumire, statut si hotarare judecatoreasca identice. Cu alte cuvinte:
·        ACMDR ( adica Asociatia Cadrelor Militare Disponibilizate din Romania) ar fi tot una cu SCMD (Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate). Pentru analfabeti precizam ca este o diferenta de trei cuvinte: "sindicat" in loc de "asociatie" si "din Romania" in plus la ei fata de noi. Chiar daca denumirea ar fi fost identica, precizam ca exista un partid "Romania Mare", ca personalitate juridica, o revista "Romania Mare" ca personalitate juridica, si zeci de carti cu titlul "Romania Mare", de autori diferiti. Cu alte cuvinte calul nu-i totuna cu magarul. Noi suntem sindicat constituit pe Legea sindicatelor si ei asociatie, pe Legea ONG-urilor;
·        In ceea ce priveste Statutul si actul constitutiv, care se pretind identice, orice om cu scaun la cap va constata ca atat cantitativ cat si in privinta continutului, este o diferenta ca intre o carte de telefoane si o brosura. In plus, art. 5 din ambele documente ale Asociatiei prevede: "Scopul ACMDR este de a identifica promova si apara interesele economice, sociale, profesionale si morale specifice membrilor (adica numai ale celor 15 membri fondatori, n.n.) si de a reprezenta aceste interese in fata institutiilor si autoritatilor publice".Prin contrast, documentele programatice ale SCMD se adreseaza tuturor disponibilizatilor romani din tara si de peste hotare (avem 3 filiale si 6 grupuri de initiativa in Basarabia, membri si grupuri de initiativa in SUA, Franta, Spania, Germania, Italia, Belgia, Olanda, etc), luand in calcul toti disponibilizatii in viata, nu numai de la Armata ci si de la Interne si servicii, incepand de la marea disponibilizare a intregii armate romane facuta de catre Stalin, la 1 oct. 1944 si pana la disponibilizarile operate la Interne de "branconierul" Igas in 2011.
Asumandu-mi intreaga responsabilitate si cu maxima prudenta, pentru a nu fi acuzat cadeconspir cine stie ce, exprimandu-mi profundul respect pentru acea structura a Armatei care a infiintat si patronat capacitati de productie, pana la lichidarea lor de catre un sef care s-a impaunat cam mult, ii atrag atentia presedintelui ACMDR, Cdor (r) Andrei Voicu, asupra urmatoarelor:
·        Adresa dvs. oficiala este Bd. Teodor Pallady, nr. 100, bl R 11, sc 1, parter, Sect. 3. Adresa de pe care emiteti mica magarie (adresa declarata nespecificat, adica in fals, sediu) este Sos Oltenitei, nr 225A, et 1, cam 8, Sect 4, adresa identica cu a "Asociatiei de Sprijin a Personalului Militar Disponibilizat - ASPMD",  aceasta din urma, avand activitati producatoare de venituri. Nu va intreb daca este puiul sau acoperirea dvs!  Constat doar faptul ca adresa corespunde unui centru cunoscut de afaceri in care activeaza si ACMDR, asociatie declarata "fara scop lucrativ";
·        Va reamintesc faptul, d-le comandor, ca la infiintarea SCMD, am discutat amandoi indelung "pe banci  de lemn", nu in scunda taverna mohorata ci la Spitalul Militar unde erati internat, dvs. declinand propunerea de a adera cu asociatia la SCMD deoarece va considerati o unitate lucrativa lasata de izbeliste de Armata, scopul organizarii dvs. in aceasta formula fiind acela de a continua pe cont propriu proiecte abandonate de o anumita Directie a MApN. Ati uitat ca ati acceptat ca nu exista nici o asemanre intre SCMD si ACMDR si ca ne veti sprijini cu competentele dvs. daca vom desfasura vreodata activitati productive, in timp ce eu v-am promis ca va vom oferi spre angajare, specialisti din SCMD daca veti avea nevoie? Ati uitat ca ne-ati invitat sa vizitam anumite locatii de langa Bucuresti, unde desfasurati activitati? Nu vrem sa intram in amanunte despre "Centrul Incubator de Afaceri", pentru ca nu vrem raul nimanui si nu ne uitam in curtea altuia.
Unul dintre argumentele principale impotriva solicitarii ANCMRR a fost faptul ca nu ne putem da in judecata noi pe noi insine, marea majoritate a membrilor SCMD proveniti din armata fiind si mebri ANCMRR si a altor asociatii, conform dreptului de libera asociere. In fapt, nu exista prea multe structuri asociative in tara asta, inclusiv politice, in care sa nu fie prezenti si membri SCMD. Valabil si pentru ACMDR. Nici ACMDR nu poate invoca faptul ca a aflat abia acum de existenta noastra deoarece documentele probeaza ca la data infiintarii SCMD unul dintre membrii fondatori al SCMD era si membru fondator activ al ACMDR. Cu alte cuvinte al 15-lea membru fondator al ACMDR si bun cunoscator din interior al activitatilor acestei asociatii semneaza, alaturi de mine astazi, in calitatea pe care o are in cadrul SCMD.
Acestea fiind spuse, spre informarea tuturor, transmit salutarile mele, in calitate de fost profesor si fost coleg la Institutul de Istorie si Teorie Militara, fostului atasat militar Niculae Pascut, membru fondator nr. 8 al ACMDR, la aceste salutari asociindu-se si membrul fondator nr. 15 al ACMDR, Lt. Col. (r) Dumitru Rinciog, in egala masura fondator al SCMD.
Cu alte cuvinte, Nea Voicule, intelegem ca te strange Barosanu, adica stapanul DNA, CC, CSM, ANI, DIICOT, etc.  cu usa, da las-o dracului, Doamne iarta-ne, ca macane si e nasol sa ajungi intre ciocan si nicovala!
Asteptam cu interes al treilea adversar pe care ni-l va arunca in lupta "Stapanul inelelor", ca sa-l intrebam si pe acela, ca Greuceanu, ce anume l-a manat in lupta si ce vrea acel Apus (prin Referendumul din 2012). Speram sa fie doamna Udrea, sa avem si noi o bucurie la batranete!
Si ce simplu ar fi fost totul, daca Barosanul nostru suprem ne-ar fi chemat la discutii din prima clipa a afirmarii noastre ca sindicat! Simplu si pentru noi ... si pentru el!

PRESEDINTE SCMD,             SEF SECRETARIAT GENERAL,
 
Col. (r) Mircea DOGARU        Lt. Col. (r) Dumitru RINCIOG

marți, 5 noiembrie 2013

ANUNȚ IMPORTANT

I. În data de 09.11.2013 - SÂMBĂTĂ - ora 10.00, se va desfășura ADUNAREA GENERALĂ a membrilor de sindicat din Filiala 1 Mangalia, la CASA DE CULTURĂ (cea de lângă IGAF).
Pe ordinea de zi figurează:
1. Analiză privind evidența membrilor de sindicat, precum și situația plății cotizației;
2. Analiza activității filialei în anul curent;
3. Informare privind situația proceselor pe revizuire;
4. Instructaj privitor la modul de acțiune a celor care doresc să conteste modul de aplicare a legii 241/2013;
5. Supunerea spre aprobare Adunării Generale a propunerii delegatului la CNR din 29.11 – 01.12.2013 care îl va înlocui pe președintele filialei, membru de drept al acestuia;
6. Diverse.

II.
În situați în care nu se întrunește cvorumul Adunarea Generală se convoacă în aceeași zi și în același loc la ora 10.30.

III. Ședința Biroului Operativ al filialei se va desfășura în data de 09.11.2013 –ora 09.30 la sediul filialei în scopul stabilirii vicepreședintelui care îl va înlocui președintele la CNR în perioada 29.11 -01.12. 2013 și, de asemenea, analiza structurii BO și înaintarea de propuneri Adunării Generale.

PREȘEDINTE FILIALĂ,
COL.(R) ANGHELUȚĂ GHEORGHE


vineri, 1 noiembrie 2013

ANUNŢ IMPORTANT!

       Toţi membri de sindicat din Filiala 1 Mangalia sunt rugaţi să îşi precizeze poziţia în sensul că fie prezintă la filială documentul de la bancă prin care face dovada plăţii cotizaţiei, fie un înscris din care să rezulte că nu mai doresc să facă parte din rândurile SCMD.
       Această clarificare o va face fiecare membru până la data de 09.11.2013 având în vedere ca la adunarea generală care se va desfăşura până pe 12.11.2013 se va discuta şi situaţia aceasta urmând ca situaţia definitivă să fie prezentată în CNR care se desfăşoară în 29.11 - 01.12. 2013.

B.O. Filiala 1 Mangalia

marți, 17 septembrie 2013

Un rus despre tezaurul romanesc de la Moscova

Pentru informare si pentru a vedea ca un rus - cinste lui - priveste cu obiectivitate acest fapt care intereseaza poporul roman !           

EXCEPŢIONAL! UN JURNALIST RUS SCRIE CORECT ŞI ÎN PREMIERĂ DESPRE TEZAURUL ROMÂNIEI LA MOSCOVA! SERGHEI GOLUBIŢKI*: AURUL ROMÂNESC (ÎN LIMBA RUSĂ). РУМЫНСКОЕ ЗОЛОТО

 
sursa: http://i-business.ru/ (Reţeaua Naţională a Oamenilor de Afaceri din Rusia)
 
* Serghei Mihailovici Golubiţki este un scriitor, filolog, jurnalist şi specialist în internet-trading de la Moscova. S-a născut la 11 iulie 1962. A absolvit magna cum laude (diplomă roşie) facultatea de litere a Universtităţii de Stat din Moscova în 1984, iar în 1989 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema “Mitologia socială şi nomenologia filosofică în lirica romanescă contemporană”, la aceeaşi universitate. Posedă limbile rusă, engleză, franceză, germană, portugheză şi română. În 2004 a publicat o carte în două volume cu titlul “Care este numele dumnezeului vostru? Marile afaceri oneroase ale secolului XX”, în care descrie peste douăzeci de afaceri oneroase din Statele Unite ale Americii, începând cu scandalul panamez şi terminând cu cazul Enron. Este autor al cursului multimedia “TeachPro Internet Trading”, care, potrivit revistei de bursă “Technical Analysis Of Stocks And Commodities”, nu are analogie pe piaţa americană. În clasamentul celor “100 de creatori din spaţiul postsovietic”, stabilit de “Global Intellect Monitoring” în anul 2009, a fost plasat pe locul 30, “pentru gândirea creatoare asupra realităţilor în transformare dinamică”.
FRAGMENTE TRADUSE ÎN ROMÂNĂ DIN ARTICOLUL LUI SERGHEI GOLUBIŢKI:
 
(….) Aşadar, despre ce alegere a  grâului de neghină este vorba? Dragi colegi, cred că v-aţi dat seama deja că este vorba despre tema scoasă în titul postării de astăzi. (…)
Cu alte cuvinte, în ceea ce ţine de „drepturile omului” avem o alegere. Cu totul aparte stă chestiunea „aurului româmesc”, care nu permite în nici un chip, sub nici o formă, sub nici un fel interpretătări ambigue. Şi vreau să subliniez încă o dată că această chestiune are o importanţă principială anume pentru Rusia, anume pentru noi, şi într-o măsură cu mult mai mare, decât pentru România şi, cu atât mai mult, pentru Moldova, ai cărei parlamentari, apropo, au şi intervenit pentru includerea chestiunii în rezoluţia APCE.
 
De ce are această chestiune o importanţă principială anune pentru noi, dar nu pentru România? Pentru că în cazul României este vorba pur şi simplu despre pierderea unor bunuri materiale, în timp ce în cazul Rusiei această chestiune se pune într-un cu totul alt plan, în cel moral. Dacă noi nu recunoaştem această chestiune, noi îi spunem nu atât străinătăţii, câte ne spunem nouă înşine că, da, noi suntem nişte HOŢI! Noi recunoaştem conştient, în deplinătatea facultăţilor mintale, că suntem urmaşii şi continuatorii de drept ai unei hoţii bolşevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troţki.
 
Doar aşa şi nicidecum altfel. Şi nici un fel de inepţii de genul comentariilor oficiale ale cinovnicilor ruşi despre faptul că, adicătelea, tema „aurului românesc” ţine de timpurile demult apuse, este o chestiune istorică, fără nici o tangenţă cu politica actuală, nu pot acoperi monstruoasa prăpastie morală care ne separă pe noi de Lumea Binelui şi a Luminii dacă refuzăm să ne recunoaştem obligaţiunile de returnare a ceea ce am furat în mod deschis, cinic şi impertinent.
Presupun că atât colegii mei, cât şi marea majoritate a cetățenilor ruși, nu au nici cea mai vagă idee despre ceea ce reprezintă chestiunea “aurului românesc”, motiv din care nu există nici cel mai mic temei să tragă vreo concluzie pripită și, cu atât mai mult, să se lanseze în acuzaţii de imoralitate împotriva cuiva. Întrucât mass-media oficială din Rusia nu s-a obosit să aducă faptele la cunoştinţa cititorilor săi, voi încerca, pe cât îmi stă în putinţă, să completez această lacună măcar pentru publicul cititor al Reţelei Naţionale a Oamenilor de Afaceri.
 
În august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Aliaților și a ocupat Transilvania. Las în spatele scenei motivele care au determinat această țară să adopte, timp de doi ani, starea de neutralitate:  politica ţărilor mici este  o chestiune complicată și – ceea ce este mai important! – absolut neprincipială din punctul de vedere al demersului nostru. Aici şi cum, nu mă interesează România, pe mine mă interesează doar Rusia.
Demersul României a avut consecinţe foarte deplorabile: armatele aliate ale Mittelmächte (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Imperiul Otoman) au replicat imediat printro contraofensiva, care, în cel mai scurt timp posibil, a înfrânt Armata Română.
Guvernul României a fost evacuat în grabă de la București la Iași, la granița cu provincia Basarabia din Imperiul Rus. Dobrogea, Oltenia și Muntenia fuseseră deja ocupate, astfel încât cotropirea totală a teritoriului național părea, pe bună dreptate, doar o chestiune de timp.
 
În noiembrie 1916, Consiliul Național al Băncii Centrale a României a decis să transmită, pentru păstrare temporată, întregul său Tezaur aliatului său – Rusia, care, de fapt,  îi oferise cu amabilitate serviciile. O variantă alternativă luată în calcul era transportarea Tezaurului la Londra, dar poziţia dominantă pe care o aveau submarinele germane în spaţiul maritim a fost determinantă pentru alegerea făcută în favoarea Imperiului Rus.
La 2 decembrie Banca Centrală a decis, iar la 12 decembrie Consiliul de Miniștri al României a aprobat această decizie. Ca precedent internațional s-a apelat la experiența Franței, care transmisese deja Tezaurul său spre păstrare Statelor  Unite ale Americii.
 
Pentru Rusia procesul verbal cu privire la transmiterea Tezaurului a fost semnat de general-locotenentu Aleksandr Aleksandrovici Mosolov, șeful cancelariei ministeriale a Curții Imperiale, iar din toamna anului 1916 – ministru-delegat în România.Guvernul rus s-a angajat nu doar să pregătească transferarea, dar a şi garantat integritatea necondiționată a Tezaurului României atât în timpul transportării, cât şi pe întreaga durată a ulterioarei lui păstrări.
Trebuie să spun că în Rusia au fost trimise nu numai rezervele de aur ale Băncii Centrale a României, dar, efectiv, toate economiile băncilor private românești, ale companiilor și ale cetățenilor. Inventarul a cuprins: documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, arhivele mănăstirilor din Moldova și Țara Românească, colecţiile muzeistice aparținând instituţiilor publice și celor private, precum și 93,4 tone de aur.
Întrucât toate aceste comori au fost descrise în cel mai amănunţit mod cu putinţă în procesul verbal de transmitere, nu este dificil să calculăm valoarea lor actuală (desigur, cu excepţia  valoarii pur istorice a exponatelor de muzeu) :  2 miliarde 800 milioane de dolari.
 
“Aurul românesc” a fost transmis în Rusia în două etape: la 12 și 14 decembrie 1916 – în 17 vagoane cuprinzând 1738 lăzi, cu un conţinut în valoare de 314 580 456 lei şi 84 de bani. Acestor lăzi li s-au adăugat altele două cu bijuteriile ale Reginei Maria, toate în valoare de 7 milioane de lei.
În zilele de 23-27 iulie 1917 (deja după revoluția din februarie), a fost trimis la al doilea eşalon cu părţi ale Tezaurului României: 24 de vagoane, bunurile având o valoare de inventar de  7,5 miliarde de lei. Sub paza unei unități de cazaci trenul a ajuns cu bine la Moscova, la 3 august 1917.
 
Apoi s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat: o bandă bolşevică de terorişti a acaparat puterea sub directa conducere a Statului Major german, iar la 26 ianuarie 1918 Leiba Dovidovici Bronstein, alias Troțki, a declarat public cu cinism: „Activele româneşti plasate la Moscova, vor fi indisponibile pentru oligarhia română.  Guvernul sovietic îşi asumă obligaţia de păstrare a acestor active, ca şi pe cea de returnare ulterioară a lor în mâinile poporului român “.
Cuvântul lui Leiba este lege, astfel încât poporul român, care de mult şi-a răsturnat regii, așteaptă şi în prezent să-i fie restituit propriul Tezaur. Pentru a aprecia întreg cinismul situației trebuie să amintim în mod neapărat despre cele trei restituiri oficiale, făcute în 1935, în 1956 și 2008. Aceste restituiri au fost însoţite de o retorică triumfalistă de genul celei din următorul comunicat publicat la 12 iunie 1956 în presa sovietică: “În toți acești ani poporul sovietic a păstrat cu meticuloasă grijă operele de artă de o mare valoare istorică și artistică. Guvernul URSS și poporul sovietic au tratat întotdeauna aceste valori ca fiind proprietatea inalienabilă a poporului român”.
 
E frumos, nu-i așa? E nobil. E onest. Cum i se şi cuvine oricărei ţări cu demnitate, nemaivorbind despre o superputere. Am înapoiat picturi, desene, manuscrise, hrisoave, arhive, monede de aur, medalioane, icoane, odoare bisericeşti,  am înapoiat până și rămășițele pământești ale eminentului gânditor Dimitrie Cantemir. Am uitat însă un mizilic colea: să restituim 93,4 tone de aur.  Acest mizilic nu a făcut obiectul sentimentelor bolşevicilor de solidaritate de clasă cu poporul român. După cum nu a făcut nici obiectul obligaţiunilor de restituire a ceea ce nu-ţi aparţine.
România nu a încetat niciodată să revendice restituirea de către Rusia a ceaa ce fusese transmis, pe cuvânt de onoare, spre păstrare în anii Primului Război Mondial. Din toate declaraţiile publicate în presa sovietică reiese clar şi univoc faptul că Uniunea Sovietică a recunoscut întotdeauna dreptul de proprietate al României asupra Tezaurului său.
Şi atunci, care-i problema?! De unde apar astăzi aceste cinice şi monstruoase fraze ale oficialilor ruși privind chestiuni de interes pur istoric?! AU FURAT CEEA CE NU NE APARŢINE! Şi ne-au făcut pe toţi ostatici ai acestei meschinării! Pe toți cetățenii Rusiei! De ce eu, de ce anume eu, trebuie să trăiesc cu sentimentul că sunt cetăţean al unei ţări care săvârşeşte pe faţă şi cinic cea mai oribilă crimă damnată de codul moralei creştine: înşelarea celor care ţi-au dat încredere?
La Dante Alighieri, cei care au înșelat încrederea sunt supuşi la cele mai îngrozitoare cazne în cea de-a noua  - ultima – treaptă a Iadului:  pe lacul îngheţat Cozit dracii le sfârtca capetele
Pentru orice creștin nu există  o crimă mai oribilă decât înşelarea celor care ţi-au dat încredere. Și aici nu mai este vorba despre cântecelele şi ţopăiturile celor de la  Pussy  Riot în biserică, aici este vorba despre un lucru cu mult mai îngrozitor.
Din păcate însă, nimărui nu-i pasă de “aurul românesc”.  De Riot Pussy – da, aceasta este o crimă strigătoare la cer împotriva puterii.  Pe când tezaurul furat altui neam, propriului nostru aliat, care ne-a încredinţat toată averea sa,  e aşa, un fleac, „o chestiune istorică”.

miercuri, 4 septembrie 2013

Doctoratele de la UNAp

Ca sa nu zica lumea ca discut pe la colturi, precizez sursa articolului:
In opinia mea, greseala nu apartine doar politicienilor civili care au devenit doctori. Fireste, dpdv moral si ei sunt vinovati DAR, parerea mea e ca LA ARMATA ESTE MAREA VINA !!!
De ce autorul articolului nu ne spune:
-Cine din Armata si de la ce esaloane le-a aprobat acestor “civili” sa sustina astfel de doctorate;
-Cine le-au fost indrumatorii/coordonatorii la doctorat?
-Din cine au fost compuse comisiile de sustinere a tezelor?
-Cum se face ca UNAp scoate mai multi doctori decit toate facultatile civile?
-De ce sunt mai multi doctori in stiinte militare, ori generali decit comandanti de plutoane? ETC
Mai mult ca sigur ca “reprezentantii militari” s-au bulucit sa-i ajute pe civili: poate iese un ban in plus, poate iese o avansare/promovare, poate imi fac niste relatii sus-puse etc
Si apoi sa ne mai miram ca acesti politicieni civili cu doctorat militar ne-au faultat si si-au batut joc de noi in privinta pensiilor militare?!
Noi suntem romani, noi suntem romani…
Sunt doar citeva aspecte zise in fuga, dar problemele sunt mult mai serioase si mai grave.
Comentariile va apartin.
Toate urarile de bine, Dorel, FELCER in stiintele militare contemporane de la mine din Cartierul Aparatorii Patriei.
 
Col. (r) Gheorghe Angheluta
gangheluta@yahoo.com
 





Multe femei-politician aspiră la bastonul de mareşal
Elena Udrea a fost exmatriculată de la doctoratul militar
 

Zeci de politicieni sau înalţi funcţionari publici, bărbaţi, dar şi foarte multe femei, se înghesuie să obţină titlul de doctor în ştiinţe militare, la Şcoala Doctorală din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare (UNAp) “Carol I”. De cele mai multe ori, profesia sau activitatea de bază a celor care aspiră la bastonul de mareşal nu are nici o legătură cu ştiinţa militară, cum este cazul Elenei Udrea.
Doctoranda “repetentă…”
Favorita preşedintelui a terminat dreptul la o universitate particulară, a fost susţinută de Băsescu să ajungă pe scena mare a politicii şi, probabil dintr-un impuls freudian mai greu explicabil, a vrut, din 2008, să obţină şi titlul de doctor în ştiinţe militare, “să se facă geostrategă”. Numai că la UNAp lucrurile nu merg ca la o universitate particulară sau ca în cabinetul de la Cotroceni! Adică trebuie să fii serios şi să studiezi sârguincios. Fiind însă ocupată cu susţinerea totală a lui Băsescu, Udrea nu s-a ţinut de treabă, nu şi-a întocmit referatele de an la timp, astfel că, în final, după aproape patru ani de doctorandură, a fost dată afară de la studiile de doctorat de la UNAp. Dar se poate consola, vorba cântecului studenţesc de odinioară, “… e studentă repetentă, în dragoste eminentă”!
Hăineală se lasă pe tânjală
O altă feroce susţinătoare a lui Băsescu, procuroarea Oana Andrea Schmidt-Hăineală, controversata şefă a Consiliului Superior al Magistraturii, din septembrie 2011 studentă-doctorandă în domeniul “informaţii şi securitate naţională, asimilată la centrul de cercetare ştiinţifică în domeniul euroatlantic”, nu stă deloc bine cu lucrările planificate să le susţină în cadrul studiilor doctorale. ”Din câte am auzit, doamna Hăineală a fost atenţionată şi i s-a recomandat să-şi facă referatele şi lucrările la timp şi în bune condiţiuni, să nu mai întârzie cu prezentarea acestora, să se prezinte la examene, pentru că dacă nu respectă condiţiile Universităţii noastre, nu poate ajunge la rezultatul dorit!”, ne-a spus unul dintre ofiţerii de la UNAp. În acest moment, preocupată din cale afară şi în afara principalelor sale atribuţii de serviciu, cu o plăcere cvasiorgasmatică, să pună botniţă presei antibăsiste şi, de ce nu?!, chiar s-o aresteze, procuroarea Hăineală riscă să piardă mult râvnita diplomă. Rămâne însă întrebarea de ce un procuror, fost şef de Parchet şi actualmente în fruntea CSM, nu vrea să-şi dea doctoratul în ştiinţa Dreptului?!
Aliodor, doctorand în flăcări violete
Din 2011, coleg de doctorandură cu Oana Schmidt-Hăineală este şi Aliodor Manolea, vrăjitorul lui Băsescu, cel care l-a pocnit în cap pe Mircea Geoană cu pase energetice, l-a pârlit cu flăcări violete şi i-a transmis multă blegeală, la marea confruntare cu Băsescu din 2009. Dacă Hăineală este doctorandă la “informaţii şi securitate naţională”, Manolea este doctorand în domeniul “ştiinţe militare, asimilat la centrul de cercetare stiinţifică în domeniul euroatlantic”. De asemenea, colegă de an în doctoreală militară cu Hăineală este şi Livia Adriana Sauliuc, consiliera lui Iulian Chifu, consilierul prezidenţial al lui Băsescu.
Deputatul UNPR de Tecuci Laurenţiu Chirvăsuţă s-a vrut a fi şi el „euroatlant”, fiind admis odată cu Aliodor, Hăineală şi Sauliuc, dar e renunţat după câteva luni pentru că i s-a părut prea greu.
Barangă ai lu’ Oprea, familie de doctori în ştiinţa milităriei
În 2007 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare şi Dan Cornel Barangă, unul dintre prietenii şi executanţii lui Gabriel Oprea, preşedintele UNPR şi naş şi actual locţiitor al premierului Ponta. Barangă este specialist în cazarmament şi marmite ca şi şeful său de partid, fiind, între 1985 şi 1998, “ofiţer pe probleme administrativ-economice în diverse unităţi militare din cadrul MApN” iar din 2000 s-a cerut în rezervă. Barangă a urmat aproximativ acelaşi traseu al funcţiilor administrative ca şi Oprea, fiind plantat de acesta subprefect al Capitalei, prefect al judeţului Ilfov, vicepreşedinte la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor iar acum şeful Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat. Şi dacă Barangă şi-a luat doctoratul, de ce să nu fie doctor în ale războiului şi nevasta lui, Carmen Barangă, şi ea maior în rezervă şi actualmente funcţionar la o bancă cu capital austriac?! Şi uite aşa a mai crescut prestigiul Apărării, cu Carmen Barangă doctor în ştiinţe militare, cu ziariştii-colonei avansaţi de Oprea - “patru stele pe izmene”.
Doctoru’ Pandele, mareşal de Voluntari
În 2008 îşi ia doctoratul în militărie şi Pandele V. Florentin Costel, primarul oraşului Voluntari. Marinar comercial ca şi Băsescu, Pandele, între două afaceri dubioase cu terenuri în Voluntari-Pipera, a ţinut să devină doctoraş în arta războiului. Şi Costel Pandele este unul dintre locotenenţii fideli ai lui Gabriel Oprea.
De la ministrul liberal Atanasiu la Udrea şi Băsescu
O altă fată pasionată de uniforma militară este şi Kohalmi-Szabo V. Luminiţa Doina, consilieră a fostului ministru liberal al Apărării Teodor Atanasiu. De baştină din Alba Iulia, ca şi binefăcătorul său Teodor Atanasiu, Kohalmi şi-a luat doctoratul în ştiinţe militare în 2008. Chiar dacă Atanasiu a făcut-o om, numind-o, cam ilegal sau cel puţin nepotrivit, în funcţia de director al Direcţiei Relaţii Publice şi Comunicare din cadrul MApN, după ce Atanasiu a rămas fără portofoliul Apărării, drept recunoştinţă şi cu multă verticalitate, moaţa Doina Kohalmi a trecut cu arme şi salariu mare la cabinetul Elenei Udrea, consilieră de taină a acesteia. Iar când a picat şi guvernul Boc, Kohalmi-Szabo a fost luată consilier de însuşi marele Băsescu la Administraţia Prezidenţială.
Ivăşchescu, discretul şi superbogatul doctor în militărie de la Muncă
Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat şi ministru interimar în Ministerul Muncii din guvernarea Boc, şi-a luat doctoratul în ştiinţe militare în 2008. Muncitor la fosta întreprindere Semănătoarea între 1986 şi 1992, Ivăşchescu are specializare în inginerie şi management agroturistic luată la “Universitatea Bioterra” în 2001, la vârsta de 34 de ani. Dacă la capitolul studii universitare Ivăşchescu nu stă prea bine, în schimb diplomele postuniversitare luate de la serviciile speciale îi strălucesc precum nişte stele ascunse pe umeri: în 2004 “specializare conducere strategică în domeniul securităţii naţionale” la UNAp, în 2005 “specializare siguranţă naţională” la Colegiul Superior de Siguranţă Naţională din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI, în 2008 o diplomă de master în securitate şi apărare naţională la UNAp. Şi, ca o vipuşcă imaginară la haine civile vine, tot în 2008, titlul de doctor în ştiinţe militare! De remarcat mai este şi faptul că Ivăşchescu a fost unul dintre extrem de bogaţii demnitari ai cabinetului Boc, conform declaraţiei de avere din 2010: el deţinea trei terenuri în Ilfov (unul de 782,9 mp în Voluntari, două în Corbeanca, de 5.566 mp, respectiv 3.875 mp), trei terenuri în Predeal, de 558,77 mp, 947,3 mp, 1.705 mp şi două terenuri în Prahova, ambele la Cornu, de 806 mp şi 849 mp. Mai avea un apartament de 146,3 mp plus o grădină de 113,79 mp, apartamentul aflându-se la parter, o casă de locuit de 346,2 mp în Voluntari, precum şi bijuterii şi metale preţioase în valoare de 20.000 de euro şi ceasuri tot de 20.000 de euro.
În declaraţia de avere a mai scris că a împrumutat mai multe persoane fizice, despre care precizează că "nu sunt persoane publice, în sensul prezentei legi", cu 380.000 de euro, precum şi o persoană juridică cu 414.752 euro. De asemenea, Ivăşchescu avea şase credite la patru bănci, în valoare totală de 575.230 de euro, un împrumut de 150.000 de euro de la o persoană fizică despre care spune că "nu sunt persoane publice, în sensul prezentei legi", precum şi o datorie către o persoană juridică, în valoare de 122.297 euro.
Nicolicea, frate de deputat PSD/UNPR şi doctor de Turnu-Severin
Leat de „doctoreală militară” cu alde Pandele, Ivăşchescu şi Kohalmi-Szabo este şi Nicolicea V. Liviu Gabriel – fratele deputatului PSD-UNPR Eugen Nicolicea şi fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi. Prin 2010, Gabriel Nicolicea a fost băgat de influentul său frate şi în funcţia de expert în cadrul Corpului de Control al MAI.
La grămadă, îi mai amintim ca doctori în militărie din 2008 pe Dumitraş H. Dorel – fost locţiitor şef secţie la SPP şi ex-director la RA-APPS – Sucursala “Triumf”, implicat în afaceri ilegale cu prestări de servicii medicale în Mehedinţi, şi pe un anume Gîscă P. Cristian – şef la poliţia comunitară Galaţi şi fost consilier judeţean, un personaj pitoresc al Galaţiului.
Lili de la Loterie şi Jugănaru de la Mediu
În 2009, Liliana Ghervasuc (Mincă) şi Anne Rose Marie Jugănaru şi-au luat doctoratul în ştiinţe militare. Nici una nu are legătură cu ştiinţa militară. Lili Mincă, fostă şefă a Loteriei Române, ar putea replica prin faptul că a fost asistenta generalului Victor Athanasie Stănculescu la grupul Balli, demult, pe vremea când generalul era verde şi-şi purta cu semeţie bastonul de mareşal fără grad sau, poate, că a fost şefa Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor.
“Doctoriţa” pesedistă Anne Marie Jugănaru este adjuncta Rovanei Plumb, fiind numită de premierul Ponta secretar de stat la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Jugănaru este un personaj influent în PSD, numărându-se printre pupilele lui Ion Iliescu. Este membră a Consiliului Naţional al PSD, director executiv al Institutului Social Democrat “Ovidiu Şincai” şi a fost asistenta eurparlamentarului Adrian Severin. De asemenea, este urmărită penal în dosarul privind presupusa fraudare a bugetului Uniunii Europene, în care este implicat Severin. Anne Marie Jugănaru a mai fost şi membru al CA al TVR mai mulţi ani.
Adrian Semcu, specialist militar de Urlaţi
În 2010, îşi ia doctoratul în ştiinţe militare Adrian Semcu, fost parlamentar liberal de Prahova. Specialist în îmbunătăţiri funciare şi fost director la “Dealu Mare” din Urlaţi, Semcu a simţit nevoia să se pregătească pentru apărarea de după dealuri a plantaţiilor de vie! Semcu a părăsit PNL şi a trecut la fantomatica Forţă Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu.
Tot în 2010 îşi ia doctoratul şi Marinică Cazacu, lider PDL şi fost prefect de Ialomiţa, un afacerist implicat în scandaluri locale cu oferirea unor posturi în administraţia locală contra bani pentru partid. În afară de postul de prefect, PDL central l-a mai răsplătit cu funcţia de director al transporturilor în Compania Poşta Română.
“Rambo 5”, doctorul în ciomăgeală al lui Băsescu
În 2011, unul dintre şefii gărzii pretoriene a lui Băsescu, generalul SPP Gabriel Creţu, prim adjunct al Serviciului, supranumit “Rambo 5”, a primit şi el diploma de doctor în ştiinţe militare, chiar dacă, spun unii dintre foştii camarazi, Creţu nu prea ştie decât să rupă oase!
Tot din 2011 este doctoriţă în ştiinţe militare şi procuroarea Simona Frolu, purtătoarea de cuvânt a Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şi istoricul Stejărel Olaru posedă un doctorat în ştiinţe militare obţinut tot în 2011.
Pedelistul Narcis Teodor Godeanu, şeful organizaţiei portocalii din Topoloveni, Argeş, şi-a luat doctoratul militar în 2011. Numai bine, pentru că Godeanu a fost răsplătit, în ianuarie 2012, de premierul Boc cu postul de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale petru Restituirea Proprietăţilor, la câteva luni după scandalul de corupţie din septembrie 2011 în care a fost implicată conducerea instituţiei. Nici portocaliul Godeanu nu are vreo legătură cu ştiinţa militară: absolvent de drept la particulara Spiru Haret, în 2000, Godeanu ajunge printre cadrele didactice de aici, în paralel colaborând şi la Agenţia Naţională pentru Romi (ANR). În schimb, se pare că şi el aspiră să fie luat în seamă de servicii: face un master la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, cursuri de securitate la Colegiul Naţional de Apărare şi ulterior, cum spuneam, doctor în informaţii la UNAp.
Tot în 2011 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare şi Ilie Schipor, ministru consilier la Ambasada României de la Moscova.
Hadtudomanyi Attila
Anul trecut şi-a luat doctoratul în ştiinţe militare şi un udemerist, Dezsi Attila, fost prefect de Hunedoara şi apoi Secretar general al Guvernului, după concedierea Danielei Andreescu de la şefia SGG.

marți, 30 aprilie 2013

Lampioane pentru noaptea ÎNVIERII

Toți cei care doresc să cumpere lampioane pentru seara de Înviere o pot face de la chioșcul amplasat în fața Casei de Cultură Mangalia (în centru, lângă IGAF) la prețul de 3 lei/ buc..

LUMINĂ DE LA MALUL MĂRII

paste