Tribunalul ….
Secţia a ....
DOMNULE PREŞEDINTE
Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere (în continuare „SCMD”), persoană juridică de drept român în temeiul sentinţei civile nr. 83 din 18.08.2009, pronunţată de judecătoria sector 1 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, str. Bogota, nr. 6, Sector 1, în numele şi pentru membrii săi …………………………………., în temeiul dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 54/2003 – Legea Sindicatului, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ..............................., formulează prezenta
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
- a Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, prin Ministerul Apărării Naţionale cu sediul în Bucureşti, str. Strada Izvor, nr.110 (provizoriu până la intabularea în Cartea Funciară - fost 3-5), sector 5, cod poștal 050561, reprezentat legal prin domnul Gabriel Oprea, în calitate de Ministru al Apărării Naţionale,
- a Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Administrației şi Internelor, prin Ministerul Administrației şi Internelor cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr.1 A, sect. 1, reprezentat legal prin domnul Constantin Traian Igaş în calitate de Ministru al Administraţiei şi Internelor
- a Casei de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, prin Serviciul Român de Informaţii cu sediul în Şos. Bucureşti - Ploieşti, nr. 280-282, sector 1, Bucureşti, Oficiul poştal 41, căsuţa poştală 59.
pentru ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa:
- Să constataţi dreptul membrilor subscrisei de a primi în plată cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită conform dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
- Să obligaţi pârâta la plata diferenţei dintre pensia stabilită sub imperiul Legii nr. 164/2001 şi pensia primită fără emiterea deciziilor de pensionare;
- Să obligați pârâta la plata pensiei integrale stabilită conform Legii nr. 164/2001
- Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru următoarele
MOTIVE
ÎN FAPT
- Membrii SCMD au avut calitatea de militari, poliţişti funcţionari speciali în prezent fiind beneficiari ai pensiilor de stat aferente activităţii desfăşurate, vechimii şi gradului avut, conform deciziilor de pensionare anexate.
- Până la momentul intrării în vigoare a H.G. nr. 735/2010 membrii SCMD aveau pensii al căror cuantum era stabilit potrivit dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 (conform anexelor la prezenta cerere), cuantumul acestora fiind determinat şi individualizat prin intermediul deciziilor de pensie şi a buletinului de calcul.
- Prin intrarea în vigoare a HG nr. 735/2010, s-a stabilit recalcularea tuturor pensiilor militare de stat precum şi a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor.
- Potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din HG 735/2010:
| „Stabilirea pensiei recalculate se face prin decizie emisă de structurile de pensii, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza recalculării, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia”, |
- Din dispoziţia legală citată rezultă fără nici o urmă de dubiu că orice modificare asupra cuantumului pensiei primite se face numai pe baza unei decizii emisă şi comunicată în termen legal.
- Menţionăm că la data de 15.01.2011 au fost virate pensii în cuantum diminuat, fără însă a fi primite şi deciziile de pensionare, ceea ce contravine dispoziţiilor legale.
- Aşadar, cum până în prezent, o astfel de decizie de recalculare nu a fost întocmită, dar cuantumul pensiei primite a fost mult diminuat pentru fiecare dintre membrii de sindicat, rezultă că alterarea cuantumului pensiei primit este netemeinic şi nelegal, motiv pentru care vă solicităm ca pe baza hotărârii ce o veţi pronunţa să constataţi dreptul membrilor subscrisului de a primi în plată pensia avută anterior datei intrării în vigoare a HG. 735/2010, urmând ca, după recalcularea pensiei potrivit dispoziţiilor Legii 263/2010 cuantumul acesteia să îmi fie modificat în funcţie de noile criterii impuse.
- În esenţă, vă solicităm ca, pe baza probelor ce se vor administra, să constataţi dreptul membrilor subscrisului sindicat de a beneficia de plata pensiei militare nemodificată, atât timp cât nu există un act juridic care să producă efectele cu privire la cuantumul pensiei la care sunt îndreptăţi.
- De asemenea, diminuarea cuantumului pensiei membrilor subscrisei s-a făcut cu încălcarea următoarelor drepturi:
a) Încălcarea dreptului de proprietate
2. În conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010:
| (4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevazut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. |
3. Aşadar, la determinarea punctajului şi implicit a cuantumului pensiilor membrilor subscrisei a fost luat în considerare salariul mediu brut pe economie din perioadele respective şi nu veniturile pe care membrii subscrisei le-au realizat.
4. Recalcularea pensiilor la nivelul salariului mediu brut pe economie, conform art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010 reprezintă, pe de o parte, o degradare a militarilor, cu încălcarea clară a dispoziţiilor legale, precum şi o încălcare gravă a dreptului de proprietate care este garantat de art. 44 din Constituţia României.
5. Cadrele militare nu au avut niciodată carnete de muncă, astfel că aceste se află în imposibilitatea de a prezenta un document care să ateste veniturile obţinute în perioada în care au fost cadre militare active.
6. În aceste condiţii, lipsa documentelor nu îi poate fi imputată militarului, iar statul, prin unităţile militare, trebuie să asigure eliberarea documentelor necesare.
7. Prin urmare, H.G. nr. 735/2010 a statuat în mod nelegal ca pensia militarilor să fie calculată prin raportare la salariul mediu brut pe economie.
8. Este de forţa evidenţei că salariul reprezintă un drept de proprietate din moment ce acesta a reprezentat contraprestaţia muncii efectuate şi a fost încasat în mod efectiv.
9. În măsura prin calcularea pensiei militarului, poliţistului sau funcţionarului special la valoarea salariului mediu pe economie se încălcă dreptul de proprietate pe care aceştia îl au asupra salariului câştigat în urma activităţii depuse în calitate de cadru militar activ.
10. Practic, reprezintă o expropriere fără justă cauză pentru diferenţa dintre salariul obţinut şi salariul mediu brut pe economie.
11. Prin această modalitate de calcul, statul român, prin reprezentanţii săi, încalcă pe de o parte Constituţia României, pe de altă parte pactele şi tratatele internaţionale la care este parte, în mod special art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, conform căreia: „1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii; 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.”
12. De asemenea, se încalcă practica Curţii Europene a Dreptului Omului, astfel cum a fost ea statuată în principal în cauzele Buchen v. Cehia, Muller contra Austriei ş.a.
b. Degradarea militară
13. Prin recalcularea pensiei la salariul mediu brut pe economie, se realizează o degradare a militarilor.
14. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 80/1995 Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare:
| Art. 3 - Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi in condiţiile prevăzute de lege. |
15. În conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 80/1995:
| Art. 9 Cadrele militare in activitate au dreptul la: a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului; |
16. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului:
| (2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale, |
17. Art. 15 din Legea nr. 360/2002 prevede:
| ART. 15 (1) Obţinerea gradelor profesionale se face prin avansare de către: a) Preşedintele României, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne; b) ministrul de interne, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al poliţiei; c) inspectorul general al poliţiei, pentru agenţi de poliţie, la propunerea şefilor unităţilor de poliţie. |
18. Aşadar, prin faptul că indiferent de gradul/solda avută cadrele militare şi poliţieneşti vor avea acelaşi nivel de pensie, ofiţerii vor fi degradaţi având acelaşi nivel de pensie cu al subofiţerilor, fără să se ţină cont de gradele şi soldele avute de-a lungul vieţii de militar activ.
19. Prin acest mod de calcul se realizează în fapt o degradare militară.
c. Tratament discriminatoriu
20. Prin această recalculare se creează o discriminare, pe de o parte între cadrele militare active, care au avut norocul de a lucra într-o singură unitate şi deci au putut prezenta adeverinţele cu veniturile realizate, şi celelalte cadre militare, care nu mai pot prezenta astfel de adeverinţe deoarece arhivele fie au fost distruse, fie sunt clasificate ca strict secret de importanţă naţională sau din alte motive care nu pot fi imputate pensionarilor.
21. De asemenea, se creează o discriminare şi între cadrele militare şi personalul civil, inclusiv cel încadrat în unităţile militare, personalul civil putându-şi valorifica toate veniturile ca urmare a existenţei carnetului de muncă, document oficial prin care se atestă, printre altele, şi veniturile realizate.
22. Nu în ultimul rând, se creează o discriminare între cadrele militare şi magistraţi. Deşi au avut aceleaşi privaţiuni, magistraţii beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil (procent din salariul avut).
d. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
23. De asemenea, prin recalcularea pensiilor militarilor se încalcă principiul dreptului câştigat, deoarece pe parcursul anilor în care au fost militari activi, aceştia au câştigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia şi-au desfăşurat activitatea.
24. Acest drept a fost câştigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privaţiunilor specifice acestui sistem, prin renunţarea la orice altă activitate aducătoare de venit, prin renunţarea partenerilor de viaţă ai militarilor, poliţiştilor sau funcţionarilor speciali la locurile lor de muncă pentru a-i urma acolo unde au fost dislocaţi în vederea îndeplinirii unor misiuni pentru apărarea patriei.
25. Este de forţa evidenţei că aceasta este una dintre puţinele aplicaţii concrete ale principiului drepturilor câştigate, deoarece au suportat toate aceste privaţiuni în speranţa unei pensii care le-a fost promisă la vremea respectivă, în baza legislaţiei în vigoare.
e. Încălcarea principiului previzibilităţii legii
26. Faptul că pe durata perioadei în care au fost activi au crezut că la pensie vor beneficia, ca răsplată a tuturor privaţiunilor specifice vieţii militare, de o pensie care să le asigure un trai decent şi care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare, lipsa vieţii sociale, încalcă un alt principiu al statului de drept şi anume: previzibilitatea legii.
27. Astfel, una dintre caracteristicile fundamentale ale legii este aceea de a fi previzibilă, ceea ce înseamnă că oricare dintre cetăţenii ţării, care are aşteptări legitime de la o normă juridică, să nu fie înşelat în aşteptările sale.
28. Guvernul României, prin această modificare bruscă, încalcă principiul previzibilităţii legii.
f. Retroactivitatea legii
29. Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia:
| Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. |
30. Prin Decizia nr. 830/2008 Curtea Constituţională a statuat[1]:
| ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”. |
31. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată:
| În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare proiectului, nu şi situaţiile deja existente. |
32. Faţă de cele de mai sus solicităm:
· Să constataţi dreptul membrilor subscrisei de a primi în plată cuantumul pensiei aşa cum a fost ea stabilită conform dispoziţiilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
· Să obligaţi pârâta la plata diferenţei dintre pensia stabilită sub imperiul Legii nr. 164/2001 şi pensia primită fără emiterea deciziilor de pensionare;
· Să obligați pârâta la plata pensiei integrale stabilită conform Legii nr. 164/2001
· Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
ÎN DREPT
Ne întemeiem prezenta cerere pe dispoziţiile art. 112 C. proc. Civ, precum şi pe dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, pe dispoziţiile art. 13 alin. (1) din H.G. nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor si ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.
PROBE
În dovedirea prezentei înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri, precum şi orice altă probă care se va dovedi utilă şi pertinentă cauzei.
Depunem prezenta în 4 exemplare, unul pentru instanţă celelalte pentru a fi comunicate Casei de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, Casei de Pensii a Ministerului Administrației si Internelor şi Casei de Pensii a Serviciului Român de Informații.
Reclamant
pt. Preşedinte SCMD col. (r) Dogaru Mircea
