joi, 26 august 2010
“Ostaşi, va ordon! Cereţi recalcularea pensiei!” sau Punct de vedere al SCMD –filiala Cluj-Napoca
In legătură cu semnarea Ordinului M 101/23.08.2010 de către ministrul apărării naţionale şi preluarea spre difuzare a comunicatului de presă al MapN, filiala Cluj-Napoca a Sindicatului cadrelor militare disponibilizate, în rezervă şi retragere îşi exprimă următorul punct de vedere.
Este dreptul cetăţenilor români să fie corect informaţi în legătură cu toate aspectele legate de încercarea guvernului Emil Boc de a recalcula pensiile militare şi de eforturile ministrului apărării de a ne face o favoare în lupta cu „nedreapta birocraţie”. Informaţiile mai puţin cunoscute cetăţenilor sunt următoarele.
Cadrele militare în rezervă şi retragere sunt cetăţeni români cărora li s-au acordat grade militare în condiţiile legii, care nu ocupă o funcţie militară, dar întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemaţi să îndeplinească serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, iar la nevoie în calitate de cadre militare în activitate. Pentru importanţa lor socială, şi ca o măsură de prevenire a abuzurilor, legiuitorul a decis că aceştia sînt „în serviciul naţiunii”, nici măcar al statului. De aceea, li s-a conferit un drept important sub forma unei îndatoriri: „Cadrelor militare nu li se poate ordona şi le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage răspunderea penală şi civilă a subordonaţilor.”
Cadrele militare în rezervă şi retragere au îndatoriri şi drepturi stabilite prin Legea 80/1995 – Statutul cadrelor militare, lege parlamentară care nu a fost abrogată până în prezent. Art. 11 din Statut precizează: “cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii. Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate”. Sistemul pensiilor militare este reglementat prin Legea 164/2001, o altă lege parlamentară neabrogată, care dispune astfel:
- dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat şi se exercită în condiţiile prezentei legi;
- sistemul pensiilor militare acoperă riscurile activităţii militare precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului;
- de prevederile prezentei legi beneficiază şi “…cadrele militare în rezervă sau retragere, denumite în continuare cadre militare”;
- drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial;
- sistemul pensiilor militare foloseşte pentru calcularea cuantumului pensiei vechimea în serviciu şi ultima soldă brută în plată ca militar active, în timp ce sistemul public de pensii foloseşte stagiul de cotizare
Din cele prezentate orice persoană raţională poate înţelege următoarele:
- că pensia militară de serviciu pentru cadrele militare în rezervă şi retragere (fiindcă pe ultimii legiuitorul îi denumeşte tot cadre militare) nu acoperă numai pierderile de venituri (ca un venit de înlocuire), ci şi riscurile activităţii militare. Mai trebuie să precizez pentru “cunoscători” că noţiunea riscului se aplică niciodată la o activitate prezentă, ci numai la una viitoare. Riscăm întotdeauna faţă de un eveniment negativ care poate surveni ca posibilitate viitoare. Deci pensia militară asta de acum a cadrelor în rezervă şi retragere răsplăteşte, de exemplu, riscul pierderii imediate a vieţii în urma angajamentului preşedintelui României de a intra ca partener de război alături de statul Israel împotriva Iranului, dacă se va întâmpla.
- în legătură cu obstinaţia primului ministru de a aplica principiul contributivităţii, Legea 164/2001 precizează la art. 1, al.2 că principiile L19/2000 privind sistemul public de pensii se aplică în mod corespunzător şi pensiilor militare de stat, exceptînd situaţiile în care L164/2001 dispune altfel. Ori legea a dispus altfel: stagiul de cotizare din sistemul public de pensii este înlocuit de vechimea în serviciu, iar volumul contribuţiei este înlocuit de procentele din baza de calcul, adică 60% din ultima soldă brută, în condiţii normale de lucru
Ţinând seama de responsabilităţile unui guvern român faţă de naţiune, de ideea unui stat român de drept, nu poate fi înţeleasă asumarea responsabilităţii pe L119/2010, metodologia absurdă a HG 735/2010 şi graba ministerului care prin ordinul M101/2010 reiterează dorinţa guvernului de a determina pensionarii militari să-şi ceară ei înşişi recalcularea pensiei. Unicul lucru care poate fi înţeles este foamea de bani a guvernului, pentru a cărei satisfacere recurge la metode tot mai neortodoxe. Să ne explicăm. Guvernul doreşte ca păstrând aparenţele de formă ale drepturilor militarilor în rezervă şi retragere să le reducă cuantumul pensiilor. Pentru aceasta utilizează interpretări pernicioase ale legilor care nu sunt abrogate şi care au efecte (L80/1995, L164/2001) pentru militari. Astfel, după apariţia L19/2000, s-a căutat ca L164/2001 să fie armonizată cu precedenta, atât cât este legitim. De aceea, pentru persoanele care au lucrat ca militari, dar şi în viaţa civilă, art 21 al L164/2001 precizează că militarii pot opta pentru sistemul public de pensii. Legiuitorul a prevăzut aceasta pentru a da posibilitatea acelor persoane de a alege sistemul de pensii care le oferă cuantumul cel mai avantajos. Ce face guvernul ? Ştiind că nu poate micşora legal pensiile militare stabilite de legi organice şi legitime, neabrogate, cunoscând şi că drepturile de pensii sunt imprescriptibile total ori parţial, lansează un concert de manipulări împotriva cadrelor militare în rezervă şi retragere pentru a le determina să ceară singure trecerea la alt sistem de pensii. Inventează formulare cu texte care menţionează cererea recalculării în spiritul L119/2010, adică trecerea benevolă la sistemul public de pensii, totul cu scopul ascuns de a micşora pensiile militarilor. Dar micşorarea pensiilor echivalează cu situaţia de prescriere parţială a pensiei. Păi, domnilor guvernanţi aţi citit L164/2001 şi asta ne faceţi ? Aţi sărit articolul 69 care spune că încălcarea respectivei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz ? Sau cumva dorinţele Dvs. ţin loc de lege ?

Lt.col.(r) Emil Pop, secretar SCMD-filiala Cluj-Napoca
Publicat de Emil Pop la 14:30